cinci metri pân la geam e o lungime
mi se înfig picioarele-n podele
de voi ajunge oale și ulcele
peste o oră cu bătăi infime
scoate din vreme verbul din prăsele
să îl ascuți pe-nfumurate rime
stau la etajul opt la inaltime
și-arunc sudoarea rece înspre stele
ce îmi tot spui mereu despre zăpada
căzută în alt an răpus de frig
când s-a lipit de pleoapă acolada
simțirilor ce s-au izbit de dig
încercuiesc tăceri și fac rocada
decât să rabd ocări mai bine strig


25 mai 2006